Importanța laserului în tratarea bolilor parodontale

Introducere.

Laserele utilizate în domeniul medical au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani de la întrebuințarea comună în oftalmologie, dermatologie și chirurgie plastică.

Trendul procedurilor minim invazive a dus la acceptarea laserului de către pacienți, mulți dintre aceștia dorindu-și proceduri rapide, cu o vindecare fără probleme.

Folosirea laserelor în domeniul stomatologic este din ce în ce mai crescută datorită proceselor de training și de educație îmbunătățite. Această tehnologie de încredere, optimizată a dispozitivelor creează un mediu ușor de utilizat, cu proceduri presetate și grafice anexate, fapt ce a dus la creșterea accesibilității.

Alături de acceptare, a existat o lărgire a indicațiilor dentare ale laserului, inclusiv procedurile de terapie restaurativă. În timp ce utilizarea laserelor în problemele parodontale era sugerată de câțiva ani, rolul acestora era destul de complex și confuz până de curând.

Boala parodontală.

Timp de câteva decenii, accentul pe gestionarea bolii parodontale a fost îndreptat către direcția antimicrobiană, însă există o nouă paradingmă ce evoluează. Orice dispozitiv sau protocol nou ar trebui să includă atât concepte antimicrobiene, cât și anti-inflamatorii.

Sistemele actuale de gestionare a bolii parodontale s-au îmbunătățit în mod semnificativ, folosind abordarea mecanică și chimică. Acum avem la dispoziție materiale pentru a insufla regenerare prin vindecarea ranilor. Cu toate acestea, aceste sisteme au fost limitate în trecut, din cauza unor factori cum ar fi costul crescut al utilizării și a percepției pacientului față de rezultate și de disconfort.

Lungimile de undă ale laserelor pentru fiecare țesut.

Laserele au capacitatea de a acționa asupra țesutului în funcție de tipul acesuia. Prin utilizarea unui fascicul de lumină coerentă, energia este direcționată printr-o undă magnetică, de obicei printr-un proces de ablație (vaporizare). Această radiație termică este neionizantă într-un interval de 350-10,600 nanometri și este considerată a fi sigură pentru celulele umane atunci când laserul este utilizat cu setările potrivite și cu măsuri de precauție.

Acțiunea laserului este foto-termică cu absorbție selectivă. Când un laser este îndreptat spre o țintă, energia este reflectată, împrăștiată, transmisă, iar în mod ideal absorbită (Fig. 1).

Laserele stomatologice pot fi clasificate în funcție de acțiunea pe care o au pe țesutul moale, țesutul dur, sau ambele.

În cazul țesuturilor moi, ţintele sunt hemoglobina, melanina și apa din celule. Laserele diodă și Nd:YAG sunt foarte eficiente pe țesut moale datorită coeficientului mic de absorbție și a modului în care văd hemoglobina, pigmentul și, într-o măsură limitată, apa.

În cazul țesuturilor dure, principalul cromofor este apa din celule și hidroxiapatita carbonatată. Erbium (Er, Cr:YSGG and Er:YAG) și laserele CO2 sunt indicate pentru țesutul dur, iar într-o anumită măsură și pentru țesutul moale datorită coeficienților lungi de absorbție.

Laserele diodă și Nd:YAG nu sunt indicate pentru țesutul dur și pot crea efecte termale adverse. Laserele Erbium și CO2 sunt potrivite pentru toate tipurile de țesut.

Calitățile ideale ale unui laser parodontal

Au fost dezvoltate dogme specifice ca fiind componente ideale ale oricărui protocol cu laser în tratarea parodontopatiei. Aceste caracteristici sunt esențiale indiferent de tehnică, material, produs farmacologic sau dispozitiv.

Deși doar câteva entități pot satisface toate aceste nevoi, sistemul ideal de laser ar trebui să cuprindă majoritatea indicațiilor principale în tratarea bolilor parodontale.

Efect antimicrobian: energia laserului poate avea un efect semnificativ asupra florei microbiene prin deformarea pereților celulelor; efectul termic prin atragerea pigmentului în celulele microorganismelor specifice, cum ar fi Porphyromonas gingivalis și un efect direct de căldură termică. Toate lungimile de undă specifice laserelor stomatologice au cel puțin una dintre aceste proprietăți. Cu toate acestea, rămâne o întrebare referitoare la tehnicile antimicrobiene. Se poate steriliza un mediu sulcular pentru evitarea recolonizării?

Debridare sulculară: O vindecare înbunătățită a rănilor poate avea loc prin îndepărtarea țesutului necrozat, care poate avea componente inflamatorii, cum fi neutrofile hiperactive. Prin îndepărtarea mucoasei epiteliale din șanțul gingival (posibil și din exteriorul său) se împiedică migrația epitelială (Fig. 2).

Decontaminare bacteriană: Suprafața rădăcinii nu trebuie să aibă tartru sau endotoxină. Un proces de detoxifiere al rădăcinii este esențial. Și îndepărtarea peliculei de detrius de pe suprafața dentinară devine importantă în cazul în care se consideră un mediu pozitiv al aderenței fibroblasticelor (Fig. 3).

Atașare prin intermediul vindecării rănilor: Energia laserului ar trebui să promoveze regenerarea componentelor parodonțiului, inclusiv atașarea țesutului conjunctiv, a cementului, a ligamentului parodontal și a structurii osoase.

Indicații periodontale pentru pacienți.

Colectarea datelor este esențială pentru a stabili un diagnostic care include cercetări parodontale de încredere și valide , radiografii de calitate, detectarea furcației, măsurarea gingiei atașate și a indicatorilor de mobilitate. Aceste date se transformă într-un diagnostic, iar în cele de urmă într-un plan de tratament.

Potrivirea lungimii de undă a laserlui la pacienții cu probleme parodontale Procedurile parodontale nechirurgicale pot fi efectuate cu orice laser dentar. Laserele pentru țesut moale, cum ar fi dioda și Nd:YAG sunt indicate în special pentru procedurile de debridare parodontală. Aceste lungimi de undă au capacitatea de a crea un mediu antimicrobian prin atracția lor față de microorganismele pigmentate.

Proprietățile termice ale acestora permit debridarea sulculară prin îndepărtarea țesutului necrozat. În anumite situații sunt necesare mai multe vizite ale pacienților la medicul stomatolog, cu frecvente deepitelizari după procedura inițială pentru a inhiba descreșterea epitelială. Prin urmare, decontaminarea rădăcinii ar necesita instrumente suplimentare convenționale, cum ar fi ultrasunetele acționate electric sau dispozitive manuale.

Un mare avantaj al utilizării diodei în domeniul îngrijirii nechirurgicale este reprezentat de capacitatea laserului de a crea un spațiu propice, oferind un acces excelent pentru tratament. Un alt avantaj al utilizării diodei și Nd:YAG este capacitatea acestora de a îmbunătăți hemostaza, care de asemenea creează un mediu pozitiv de acces.

Laserele pentru țesut dur, cum ar fi Erbium (Er,Cr:YSGG and Er:YAG) and CO2 au proprietăți care ajută la tratarea parodontopatiei precoce. Acestea nu numai că sunt antimicrobiene, dar ajută și la îndepărtarea tartrului și la detoxificarea rădăcinii.

Rețineți că laserele CO2 trebuie să aibă proprietatea de a fi superpulsed, altfel energia poate determina modificări termale adverse. Aceste lasere nu sunt folosite la fel de mult ca laserele diodă deoarece sunt costisitoare pentru parodontologia nechirurgicală.

Laserele pentru țesut dur.

Laserele pentru țesut dur pot efectua terapie parodontală chirurgicală. În timp ce acestea pot avea efect antimicrobian și ajută la decontaminarea sulculară; atracția lor pentru hidroxiapatită este cel mai mare avantaj în detoxificarea rădăcinii, îndepărtarea tartrului și în chirurgia osoasă.

Laserele Erbium sunt considerate cele mai versatile tipuri de lasere în parodontologie deoarece ele pot acționa atât asupra țesutului moale, cât și asupra țesutului dur, fără efecte adverse. Au de asemenea și capacitatea de a crea un mediu de decorticare în care osul spongios are posibilitatea de a elibera proteină morfogenetică osoasă.

Laserele diodă și Nd:YAG pot fi folosite în procedurile chirurgicale parodontale; cu toate acestea, etapele sunt limitate doar pentru cele de țesut moale din întreaga procedură, fiind necesară utilizarea metodelor tradiționale cum ar fi dispozitive cu ultrasunete și dispozitive manuale pentru îndepărtarea mecanică.

Atracția pentru lasere în domeniul îngrijirii parodontale este faptul că majoritatea dispozitivelor au tips-uri subțiri în diametru pentru un acces facil (Fig. 4). Piesele de mână pot să aibă de asemenea lumină, aer și apă, care ajută la vizibilitate și la prepararea cavităților.

Biostimulare.

Procesul de fotobiomodulare crează un mediu potrivit pentru vindecarea rănilor și are efect anti-inflamator.

În timp ce toate laserele au un oarecare efect biostimulator, laserele utilizare în această categorie au de obicei lungimea de undă cuprinsă între 630 și 980nm. Medicii folosesc în principal imediat biostimulare atât după procedurile non-chirurgicale, cât și după cele chirurgicale. Cel mai bun rezultat se poate observa atunci când aplicarea se face de mai multe ori. Studiile demonstrează vindecarea eficace a rănilor prin biostimulare.

Noțiuni de siguranță.

La fel ca în cazul oricărui dispozitiv sau procedură, personalul trebuie să fie instruit. Cabinetele stomatologice în care se utilizează laserul trebuie să aibă o persoană desemnată pentru a se asigura ca este folosit sigur și eficient pentru pacienți. Ochelarii de protecție pentru lungimea de undă respectivă sunt obligatorii în timpul procedurilor. Este nevoie de asemenea de aspirarea fumului generat de laser.

Concluzii.

Contraindicațiile în utilizarea laserului sunt minime atunci când medicul știe să-l utilizeze corect și întelege cum funcționează.

Medciul trebuie să înțeleagă faptul că energia laserului este diferită de energia mecanică tradițională. Cu toate acestea, prin aplicarea corespunzătoare, laserul dentar are un potențial ridicat în tratarea pacienților cu probleme parodontale, fiind un dispozitiv care ajută la vindecarea rănilor și la regenerare (Fig. 5s și 5b).

Pacienții își doresc un confort maxim cu un efect benefic vizibil în stilul lor de viață, laserul fiind ideal pentru conceptul minim invaziv.

SURSA